Adina Demian
Psihoterapeut
Alege sa iti traiesti viata
in armonie si echilibru interior !

Tulburarea de personalitate - Evitantă

Ce este Tulburarea de personalitate?

Una dintre numeroasele definiţii acordate tulburării de personalitate este: „Ansamblu caracteristic şi persistent de trăsături, predominant cognitive, dispoziţionale şi relaţionale, ilustrate printr-un comportament care deviază în mod evident şi invalidant de la expectaţiile faţă de persoana respectivă şi de la normele grupului său social.”

De obicei, tulburările de personalitate, se schiţează din copilărie, se cristalizează la adolescenţă şi însoţesc persoana respectivă pe tot parcursul experienţei sale de viaţă.

Ce este Tulburarea de personalitate Evitantă?

Tulburarea de personalitate Evitantă este acea tulburare de personalitate care este ilustrată printr-un „pattern pervasiv de inhibiţie socială, sentimente de inadecvare şi hipersensibilitate la evaluarea negativă (critică), care începe în perioada adultă tânără şi este prezent într-o varietate de contexte.” (DSM-IV)

Cum se manifestă Tulburarea de personalitate Evitantă?

Persoanele care au tulburarea de personalitate evitantă:

  • evită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critică, dezaprobare sau respingere. Indivizii cu tulburare de personalitate evitantă evită munca sau activităţile şcolare care implică contact semnificativ cu alţi oameni, datorită laturii lor personale „extrem de sensibilă la respingere”.
  • nu doresc să se asocieze cu alţi oameni decât dacă sunt siguri că sunt apreciaţi. Ofertele de promovare în serviciu pot fi respinse, deoarece noile responsabilităţi pot duce la critici din partea colaboratorilor. Aceşti indivizi evită să-şi facă noi amici, în afară de cazul când sunt siguri că vor fi acceptaţi şi simpatizaţi fără critică.
  • manifestă reţinere în relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs sau de a nu fi ridiculizat. Până ce nu trec o serie de teste probând convingător contrariul, ceilalţi oameni sunt consideraţi a fi critici şi dezaprobatori. Indivizii cu această tulburare nu se vor alătura activităţilor de grup atât timp cât nu există oferte generoase şi repetate de suport şi protecţie. Intimitatea interpersonală este adesea dificilă pentru aceste persoane, deşi ele sunt capabile să stabilească relaţii intime, când există asigurarea unei acceptări necritice. Ei pot reacţiona cu reţinere, au dificultăţi în a vorbi despre ei înşişi şi îşi reţin sentimentele intime, de frica de a nu fi expuşi, ridiculizați sau făcuţi de râs.
  • sunt preocupate de faptul de a nu fi criticate sau rejectate în situaţiile sociale. Deoarece indivizii cu această tulburare sunt preocupaţi de faptul de a nu fi criticaţi sau rejectaţi în situaţii sociale, ei pot avea un prag considerabil de scăzut pentru a detecta astfel de reacţii.
  • sunt inhibate în situaţii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare. Dacă cineva este uşor dezaprobator sau critic ei se pot simţi extrem de lezaţi. Tind a fi timizi, tăcuţi, inhibaţi şi „invizibili” din cauza fricii ca o observaţie să nu fie degradantă sau rejectantă. Se aşteaptă la faptul ca, indiferent ce spun ei, ceilalţi să considere „eronat”, aşa că pot să nu spună nimic. Reacţionează puternic la indicii subtile sugestive de batjocură sau luare în derâdere. Sunt inhibaţi în situaţiile interpersonale noi, deoarece ei se simt inadecvaţi şi au stima de sine scăzută. În disprețul dorinţei lor de a fi participanți activi la viaţa socială, ei se tem să-şi plaseze avutul în mâinile altora.
  • se văd pe ele ca fiind inapte social, inatractive personal ori inferioare altora. Dubiile în legătură cu competenţa socială şi atracţia personală devin extrem de manifeste în situaţiile care implică interacţiuni cu străinii. Aceşti indivizi se cred ei înşişi inapţi, inatractivi ca persoană ori inferiori altora.
  • refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze în orice activităţi noi din cauza faptului că acestea i-ar putea pune în dificultate. Sunt extrem de refractari în a se angaja în activităţi noi ori în a-şi asuma riscuri personale, deoarece acestea se pot demonstra a fi incomode.

Totodată, indivizii cu tulburare de personalitate evitantă sunt înclinaţi spre exagerarea eventualelor pericole ale situaţiilor rutiniere, iar din necesitatea lor de certitudine şi siguranţă poate rezulta o restrângere a stilului de viaţă. Cineva cu această tulburare poate anula un interviu de angajare, de frica de a nu fi pus în dificultate de faptul că nu este îmbrăcat corespunzător. Simptome somatice marginale ori alte probleme pot deveni motiv pentru a evita activităţi noi.

Ce pot să fac?

Se recomandă psihoterapie individuală, care ajută indivizii cu această tulburare de personalitate. Durata psihoterapiei este însă de relativ de lungă durată, timpul optim minim de încheiere a sesiunii psihoterapeutice fiind după aproximativ 8 luni iar cel maxim, pe o perioadă nedeterminată.

Îți doresc succes, cât mai multă armonie şi echilibru interior!

Cu căldură,

Psihoterapeut Adina Demian

Pentru programări: tel: 0722453300 | email: psiholog@adinademian.ro

Copyright © 2013 Adina Demian. Prin utilizarea acestui site acceptati politica acestui site de utilizare a cooki-urilor.