Acest tip de tulburare se caracterizează prin teama şi ingrijorarea
excesivă a individului. Această teamă şi ingrijorare excesivă se
manifestă aproape continuu şi durează de mai bine de şase luni.
Conţinutul temerilor şi îngrijorărilor poate fi mai mult sau mai puţin
precizat, de cele mai multe ori însă, teama neavând o orientare
precisă.
Cum se manifestă Tulburarea Anxioasă Generalizată?
În cele mai multe cazuri, individul simte că nu-şi poate controla
îngrijorarea şi trăieşte cel puţin trei dintre următoarele simptome:
nelinişte, senzaţia că se află la capătul puterilor, oboseala
accentuată, dificultăţi de concentrare a atenţiei, senzaţia de vid
mental, tensiune musculară şi tulburări ale somului (greutatea de a
dormi, treziri repetate în timpul nopţii, somn neodihnitor, senzaţia de
oboseală la trezire).
Persoanele care suferă de tulburare anxioasă generalizată, au
perioade relativ îndelungate care se caracterizează prin prezenţa unor
temeri cu caracter cronic, care imbracă o tematică variată, începând de
la sentimente difuze de îngrijorare pânaă la episoade în care predomină
ruminatii anxioase, care dureaza de la aproximativ zece minute până la
câteva ore. Această stare afecteaza viaţa şi activitatea persoanei,
provocându-I un disconfort puternic. Îngrijorările pot fi declanşate
spontan de către un gând intruziv sau pot fi iniţiate de subiect în mod
deliberat. Specilaisştii afirmă insă că, de cele mai multe ori, apariţia
îngrijorărilor are un caracter spontan.
De ce apare Tulburarea Anxioasă Generalizată?
Conform modelului cognitiv al acestei tulburări, Tulburarea Anxioasă
Generalizată apare datorită unei incidente crescute a ingrijorarilor.
Se menţionează două tipologii principale de gândire în cadrul acestei
tulburări:
prima tipologie se referă la convingerile negative pe care
individul în cauză le are faţă de tendinţa de a se îngrijora: "
Îngrijorările mele sunt incomode", "Aş putea să înnebunesc de atâtea
griji!", "Se poate ca grijile să pună stăpânire pe mine!", "Ce mă fac
dacă încep să mă îngrijorez şi nu mă mai pot opri?", etc.
a doua tiplogie se referă la, folosirea de către individul în
cauză a îngrijorărilor ca strategii de a face faţă diverselor situaţii
pe care le trăieste: " Îngrijorările mă ajută să fac faţă situaţiilor
periculoase."("Dacă mă gândesc la ceea ce s-ar putea întâmpla mai rău,
probabil mă voi descurca mai bine în caz că s-ar putea întâmpla.") ,
"Dacă îmi fac griji voi fi întotdeauna pregătit să fac faţă unor
dificultăţi!" , "Nu aş da rezulate bune la muncă dacă nu mi-aş face
atâtea griji!", etc
Ce pot să fac?
În situaţia în care, ai descoperit câteva dintre simptomele
prezentate mai sus ca aparţinându-ţi, NU TE MAI INGRIJORA! Pentru că,
psihoterapia de orientare cognitiv- comportamentală te va ajuta sa scapi
de aceast anxietate care te ţine incordata(ă) mai tot timpul! Apeleaza
cu încredere la un psihoterapeut!
Îţi doresc succes, cât mai multă armonie şi echilibru interior!
